Dacă doreşti să-ţi petreci vacanţa într-o staţiune de pe litoral, dar şi într-un oraş în acelaşi timp, atunci Mangalia este cea mai bună alegere. Pentru cazare pe litoral, Mangalia are diverse posibilităţi, de la hoteluri de patru stele, la apartamentele localnicilor.

Mangalia este cea mai importantă localitate (staţiune) a sudului litoralului românesc.
Date generale :
Aşezare geografică : la limita de sud – est a ţării, la 45 km sud de Constanţa, 11 km nord de punctul de frontieră Vama Veche cu Bulgaria şi la 70 km de Aeroportul Internaţional "Mihail Kogălniceanu", la 43º 49' latitudine nordică şi 28º 35' longitudine estică. 
Suprafaţă : teritoriul administrativ al municipiului Mangalia (oraş şi staţiuni turistice): 6200 ha
Populaţie : 41.000 de locuitori, dintre care 80% de naţionalitate română, iar restul de 20% este format din turci, tătari, greci, macedoneni, armeni, bulgari, ruşi lipoveni, unguri şi ucraineni.
Capacitate de cazare : 1400 de locuri în hoteluri, dar şi de multe altele la particulari.
Bogăţii în subsol : izvoarele cu apă minerală termală sulfuroasă sunt recunoscute pentru calităţile curative. Din antichitate erau cunoscute izvoarele "Hercule", "Callatis", "Venus", alături de altele mai mici care izvorăsc direct pe plaje. Nămolul de turbă sulfuroasă de Mangalia se extrage din Lacul Iezerul (Cara Oban), este foarte bogat în substanţe minerale şi este recunoscut pentru calităţile sale terapeutice.

Scurt istoric :
Callatis – "cea cu ziduri puternice", este la origine o colonie, fondată de grecii veniţi din Heracleea Pontica (azi Eregli, în Turcia), în sec. VI î.H. Limanul Mangalia, cel mai lung din ţară (9 Km), era numit în antichitate de băştinaşi Kerbus, de unde s-ar trage numele Cerbatis sau Acervetis dat de geţi localităţii, după numele râului din apropiere, şi stâlcit de greci sub forma Callatis.
Oraşul – stat autonom Callatis a fost în perioada elenistică cel mai important centru economic şi cultural din Dobrogea, din care se trag vestiţi învăţaţi ai Egiptului elenistic. Aici s-a găsit singurul papirus descoperit în Europa, în afară de cele de la Pompei. Datorită băilor mezotermale sulfuroase, oraşul Callatis este şi prima staţiune balneo-climaterică atestată pe teritoriul ţării noastre.
Din epoca romană datează zidurile de incintă de tip pontic, un templu al lui Dionysos şi un altul al Concordiei, unde a fost expusă copia în limba latină a Tratatului de alianţă şi asistenţă mutuală cu Roma: "Foedus Roma-Callatis", un gimnaziu şi un amfiteatru.
Epoca romană şi cea medievală au lăsat cetatea într-un con de umbră, din "Pangalia" medievală necunoscându-se aproape nimic. Organizarea unei stăpâniri bizantine temeinice în Dobrogea a dus la refolosirea vechiului port Callatis, numit acum Pancalea, adică "Frumoasa".  În aceeaşi perioadă, pelerinajul la Mangalia scutea pe musulmanii dobrogeni de a merge să se închine la Mecca.
După încheierea păcii în 1878, Dobrogea, inclusiv Mangalia, revin oficial la România.
Între cele două războaie mondiale, Mangalia a devenit o staţiune foarte frecventată de păturile mijlocii şi de intelectuali.
Reconstrucţia oraşului a început în anii 1957–'58, iar după 1965 începe construcţia staţiunilor turistice ale Mangaliei: Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus şi Saturn.
Ca şi staţiune turistică, partea centrală a Mangaliei a fost construită între 1958-1959, pe vechea faleză a oraşului.